Inteligența artificială vă poate scrie acum primele schițe în câteva secunde, poate oferi titluri, poate rearanja gânduri sau poate corecta formulările greșite.
Viteza, însă, nu este echivalentă cu originalitatea, iar în scris, cea mai convingătoare lucrare este construită pe procese de gândire umane, experiență, conștientizarea contextului și identificarea informațiilor de care cititorul are nevoie.
Inteligența artificială schimbă fluxul de lucru, nu scopul scrisului
Procesul de scriere a devenit destul de obișnuit pentru mine de-a lungul anilor: aleg un subiect, iau notițe, îl schițez, scriu o primă schiță, editez schița, corectez finalul, apoi public. Inteligența artificială nu a eliminat nimic din toate acestea. A schimbat doar viteza etapelor anterioare ale acestui proces.
Un scriitor ar putea folosi în prezent inteligența artificială pentru o structură inițială, rezumarea notelor de cercetare, reformularea textului și detectarea repetițiilor. Acest lucru duce la o eficiență sporită, putând astfel să facă o muncă utilă cu cea mai mică pierdere de timp/efort.
IA funcționează cel mai bine ca asistent de scriere
Tratarea inteligenței artificiale ca pe un asistent, mai degrabă decât ca pe un autor automat, produce rezultate mai fiabile.
IA este utilă în special pentru:
- organizarea ideilor împrăștiate într-o structură logică;
- generarea de titluri alternative;
- scurtarea paragrafelor lungi;
- identificarea repetiției;
- sugerând o formulare mai clară;
- crearea unor schițe timpurii pentru editări ulterioare.
Aceste funcții reduc o parte din munca mecanică implicată în scris. Nu elimină nevoia de gândire critică.
Creativitatea umană începe acolo unde se termină predicția
Baza inteligenței artificiale generative are mult de-a face cu detectarea tiparelor dintr-un limbaj și, ulterior, cu anticiparea informațiilor sau a limbajului necesar în continuare. Un motor de generare ca acesta poate crea un rezultat fluent, dar nu garantează noutatea.
Creativitatea umană este mai degrabă improvizațională; poate proveni mai liber din instinct, sentimente, observație sau asocieri aleatorii.
Un reporter de călătorie ar putea auzi sunetul unei gări aglomerate. Un comentator tehnologic ar putea auzi gemetul exasperat după ce încearcă o aplicație nouă și derutantă. Un reporter de afaceri poate înțelege de ce această mică decizie este una importantă atunci când apare o problemă similară într-un caz despre care reporterul s-a ocupat deja.
Aceste experiențe dau textură scrisului.
Inteligența artificială poate emula atât de multe dintre stilurile tale de scriere. Nu simte niciun entuziasm, jenă, curiozitate, dezamăgire sau bucurie; cu toate acestea, poate folosi în continuare experiențele tale și le poate traduce în perspective/exemple unice pentru a face articolul tău captivant.
Ideile originale provin adesea din conexiuni neobișnuite
Creativitatea apare frecvent atunci când cineva leagă două idei care în mod normal nu ar fi puse împreună.
Să presupunem că un autor scrie despre inteligența artificială și folosește cinematografia ca metaforă pentru procesul de scriere actual. Prima schiță de scriere bazată pe inteligența artificială devine material brut, iar autorul trebuie să fie regizorul și editorul care alege ce supraviețuiește și ce este abandonat sau merită un rol mai important.
Acea conexiune creativă vine mai degrabă din interpretare decât din simpla recuperare a informațiilor.
Judecata rămâne cel mai important avantaj uman
Una dintre cele mai mari concepții greșite despre scrierea bazată pe inteligență artificială este că un răspuns corect din punct de vedere gramatical trebuie să fie și un răspuns bun.
S-ar putea să nu fie.
Uneori te poți lovi de conținut fals, în care ar trebui să consideri generalizările nejustificate, povești nechibzuite, o lipsă de validitate factuală și, de asemenea, repetiții și finaluri plictisitoare care au o argumentație logică, dar fără suficiente dovezi sau sprijin.
Prin urmare, scriitorii au nevoie de discernământ, adică de capacitatea de a judeca cu atenție ce este util, precis, potrivit sau inutil.
Judecata umană răspunde la întrebări precum:
- Este această afirmație adevărată?
- Este relevant acest exemplu?
- Cititorul știe deja asta?
- Este tonul potrivit?
- Lipsește o perspectivă importantă?
- Adaugă acest paragraf o valoare reală?
Aceste decizii determină dacă un conținut pur și simplu există sau merită să fie citit.
Editarea schițelor cu ajutorul inteligenței artificiale devine o abilitate separată
Pe măsură ce inteligența artificială devine tot mai răspândită, scriitorii sunt din ce în ce mai responsabili pentru transformarea materialului generat de mașini în ceva mai clar, mai distinctiv și mai util.
Acest proces merge mult dincolo de corectarea gramaticală.
Conținutul scris cu ajutorul inteligenței artificiale ar putea părea coerent din punct de vedere factual, dar ar putea suna ca și cum ar folosi aceleași fraze reciclate și ar fi mult prea previzibil. Unele paragrafe pot începe identic, în timp ce modelele individuale de propoziții ar putea părea prea similare sau ar curge într-un mod abrupt care sună artificial.
Aici contează rafinamentul editorial.
Scriitorii pot varia ritmul propozițiilor, pot adăuga exemple specifice, pot elimina afirmații evidente, pot îmbunătăți tranzițiile și pot înlocui limbajul generic cu observații mai precise.
Un umanizator bazat pe inteligență artificială poate fi util și în această etapă, atunci când un scriitor dorește să revizuiască formularea rigidă sau formulată și să exploreze modalități de a face limbajul să curgă mai natural.
Îndrumările NIST privind gestionarea riscurilor generative ale inteligenței artificiale subliniază, de asemenea, importanța supravegherii umane atunci când se lucrează cu rezultate generate de inteligența artificială. Cu toate acestea, astfel de instrumente ar trebui să sprijine editarea umană, mai degrabă decât să o înlocuiască. Responsabilitatea finală pentru sens, acuratețe și ton aparține în continuare autorului.
Inteligența artificială poate oferi scriitorilor mai mult timp pentru lucrări de valoare superioară
Acesta poate să nu pară unul dintre cele mai semnificative beneficii ale unei inteligențe artificiale. S-ar putea să nu fie neapărat faptul că inteligența artificială scrie mai rapid. Vei constata că este posibil să-i depui mai mult efort pentru a te scuti de un proces de gândire mai intens și mai critic.
De exemplu, un scriitor ar putea folosi software-ul pentru a genera o primă schiță și să-și petreacă celelalte douăzeci de minute scriind-o din nou – sau chiar să-l folosească pentru a menționa subiectul unui interviu, a verifica faptele, a oferi un exemplu sau a dezvolta ideea principală a articolului.
Cercetarea necesită în continuare verificare
IA poate ajuta la identificarea posibilelor domenii de investigat, dar faptele importante ar trebui totuși verificate în raport cu surse de încredere.
Faptele și statisticile se pot fi schimbat, cotațiile pot deveni învechite, informațiile despre produse pot varia, legile și reglementările se schimbă, iar cunoștințele științifice avansează. Răspândirea rapidă a informațiilor greșite înseamnă tot răspândirea de informații greșite.
Rolul scriitorului devine din ce în ce mai valoros, nu mai puțin
Deși generarea de text simplu poate fi realizată acum atât de ușor, există o valoare mai mare în capacitatea oamenilor de a produce limbaj:
Scriitorii evoluează în editori, cercetători, verificatori de informații, strategi și comunicatori cu publicul.
Acesta este aspectul care recompensează oamenii prin contextul modului în care informațiile au sens.
Două articole diferite pot conține exact aceleași fapte și totuși pot avea rezultate foarte diferite, deoarece unul doar repetă informațiile, în timp ce celălalt subliniază propriului cititor de ce faptele relatate sunt importante.
Această diferență vine din judecata umană.
Alegerea echilibrului potrivit între inteligența artificială și contribuția umană
Cel mai eficient flux de lucru depinde de sarcină.
Inteligența artificială poate gestiona o parte mai mare din munca inițială atunci când se creează schițe, se fac brainstorming de idei, se reorganizează informațiile sau se testează formulări alternative. În același timp, îndrumările UNESCO privind inteligența artificială generativă subliniază o abordare centrată pe om a utilizării responsabile a acestor tehnologii.
Implicarea umană ar trebui să crească atunci când sarcina necesită:
- interpretare de specialitate;
- raportare originală;
- sensibilitate emoțională;
- vocea mărcii;
- raționament persuasiv;
- verificarea faptică;
- opinii puternice sau povestiri creative.
Scopul nu este de a decide dacă oamenii sau inteligența artificială ar trebui să „câștige”. Ci de a determina care părți ale procesului de scriere beneficiază de automatizare și care necesită o atenție umană autentică.
Concluzie
Modul în care inteligența artificială schimbă scrisul este că accelerează viteza cu care ideile pot fi dezvoltate, finalizate, criticate și redezvoltate. Ceea ce inteligența artificială nu poate elimina este partea creativă a scrisului; deciziile care trebuie luate, experiența necesară și responsabilitatea acesteia.
Scriitorii care au performanțe îmbunătățite nu vor putea produce un volum mare de text; ei vor fi cei care vor învăța să utilizeze puterea inteligenței artificiale acolo unde este posibil, dar care vor menține mintea umană la conducerea lucrării.
